Întrebarea lui Vanghele, preluată de alt jurnalist, a primit până la urmă răspuns de la Nicușor Dan: „A fost o exercitare a unei competenţe, stabilite de o lege specială”

Preşedintele Nicuşor Dan a răspuns, joi seară, în Irlanda, la întrebarea pe care i-a adresat-o marți seară, la Cotroceni, jurnalistul Ovidiu Vanghele, înainte să-i interzică accesul la conferințele sale de presă. 

Întrebarea a fost preluată de un alt jurnalist și se referă la procurorul general Cristina Chiriac care a votat în secţia CSM, din care face parte, împotriva unei propuneri de cercetare a sa de către Inspecția Judiciară pentru ingerințe în actul de justiție.

„A fost o exercitare a unei competenţe, stabilite de o lege specială – Legea de funcţionare a CSM, în fine, cred că se numeşte Legea de organizare a sistemului judiciar”, a răspuns Nicușor Dan.

„Aşa cum alţi membri ai CSM au votat ani la rând în situaţii similare”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan fără să numească nici procurorii, nici „situațiile similare”.

La insistențele jurnalistului, șeful statului a spus că nu consideră că procurorul general s-ar fi aflat în conflict de interese atunci când și-a exprimat votul în favoarea sa și împotriva cercetării sale.

„Lege specială pentru un număr restrâns de persoane”

„Nu, pentru că este o lege specială care reglementează o situaţie foarte restrânsă a unui număr foarte restrâns de persoane”.

Întrebarea a fost adresată prima dată, marţi, în conferinţa de presă de la Cotroceni, de jurnalistul Ovidiu Vanghele la finalul conferinței de presă.

Preşedintele a refuzat să răspundă şi l-a informat că nu va mai fi primit la Cotroceni pentru că i-a adus „injurii”.

Dialogul președintelui cu jurnalistul Ovidiu Vanghele

„Deci dânsa a votat împotriva propunerii ca dânsa să fie cercetată. Este acest lucru parte din reformarea justiției pe care o propuneați cetățenilor români în campanie acum un an și jumătate?”

Nicușor Dan nu a răspuns la întrebarea despre Cristina Chiriac. I-a spus jurnalistului:

„În primul rând, îmi cer scuze pentru că v-am făcut să așteptați atât de mult. În al doilea rând, față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă la Palatul Cotroceni în acest mandat. Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea, v-o comunic eu, dar dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări”.

Demnitatea persoanei și a funcției publice

A doua zi, jurnalistul a scris că singurul său regret este că nu a primit răspuns la întrebare și că ar fi trebuit să insiste politicos.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a criticat interdicția, reafirmând dreptul jurnaliștilor de a adresa întrebări incomode autorităților. Zeci de organizații și publicații i-au cerut președintelui să revină asupra deciziei.

Joi, la Dublin, Nicușor Dan și-a justificat decizia invocând demnitatea persoanei, demnitatea funcției publice și combaterea violenței verbale. Întrebat dacă interdicția reprezintă o îngrădire a libertății presei, a răspuns: „Nu”.

De reținut că întrebarea jurnalistului a rămas fără răspuns pentru că disputa publică s-a mutat de la fondul întrebării – conduita procurorului general și angajamentul prezidențial privind reforma justiției – la dreptul președintelui de a exclude un jurnalist de la conferințele de presă.